Colecţia „Viaţa cuvintelor“ – concepută ca itinerar în lumea cuvintelor româneşti, într-o formă atrăgătoare şi accesibilă oricărui cititor – prezintă cele mai importante fapte lexicale de natură să ilustreze ideea formulată în titlul ei. Fiecare volum al colecţiei cuprinde povestea a circa o sută de cuvinte dintr-un anumit domeniu. Am ales să utilizăm, în toate viitoarele titluri, numeralul „o sută unu“ pentru simbolica sa (101 cuvinte de argou, 101 nume de monede, 101 nume de boli, 101 termeni de şah, 101 termeni religioşi, 101 termeni din muzică, 101 greşeli de limbă etc.). „Viaţa cuvintelor“ beneficiază de contribuţiile a numeroşi lingvişti de mare valoare, din ţară şi din străinătate.

Coordonator: Marius Sala

Isabela Nedelcu

Greşelile supărătoare pe care le observăm în utilizarea limbii române reprezintă un subiect mai mult decât generos, nu numai pentru lingvist, ci şi pentru oricine este preocupat de exprimarea corectă. Ele singure ar umple tomuri întregi, însă mai important decât simpla lor înregistrare, însoţită de indicaţia „aşa nu e corect“, este să înţelegem de ce se produc şi cum să le evităm. Chiar dacă mulţi utilizatori ai limbii române neglijează cerinţele exprimării corecte, considerând că important este doar conţinutul unui mesaj, forma care organizează mesajul este la fel de importantă. Această formă reflectă logica limbii şi, implicit, logica celui care o utilizează. Ne dăm seama uşor de modul cum gândeşte o persoană, dar şi de nivelul ei de cultură, după felul cum se exprimă. În pregătire.

Adina Dragomirescu, Alexandru Nicolae

Greşelile de limbă sau, dimpotrivă, absenţa acestora din exprimare reprezintă o carte de vizită pentru orice vorbitor, iar limba este cartea de vizită a unei culturi şi a unui popor. Se vorbeşte tot mai mult, în ultima vreme, despre deteriorarea calităţii limbii române, iar reacţiile intelectualilor sunt numeroase.
În această carte, ne-am propus nu atât să condamnăm greşelile, cât să oferim publicului larg explicaţii pentru apariţia lor şi, mai ales, soluţii pentru a le evita. Greşelile de limbă privesc atât lexicul şi semantica, cât şi gramatica, fonetica, ortografia, punctuaţia etc. De aceea, cartea 101 greşeli de lexic şi de semantică. Cuvinte şi sensuri în mişcare are o soră geamănă, 101 greşeli gramaticale. Cine citeşte cele două cărţi va putea să recunoască, să evite şi chiar să combată nu peste două sute de greşeli de limbă, ci, mai degrabă, peste două sute de tipuri de abateri de la regulile exprimării corecte.

Emil Suciu

Prezentul volum este un „compendiu“ al influenţei turceşti căreia i-a fost supusa limba română timp de aproape cinci secole. Urmărind să elimine unele confuzii şi incoerenţe în modul în care vorbitorii obişnuiţi ai limbii române apreciază această influenţă, autorul se adresează în special publicului interesat de istoria limbii române, dar şi de aspectele actuale ale acesteia.
În consecinţă, el clarifică nu numai condiţiile istorice, modul, perioada şi măsura în care turca osmanlie a exercitat o înrâurire consistentă, dar destul de puţin viabilă asupra limbii noastre, ci şi urmele lăsate de această influenţă în lexicul pe care îl folosim curent în zilele noastre, inclusiv modificările de formă şi de înţeles pe care cuvintele româneşti de origine turcă le-au suferit în decursul veacurilor.

Rodica Zafiu

Argoul fascinează prin exotism şi familiaritate, fiind un limbaj deopotrivă depărtat şi apropiat, al altora şi al nostru: alcătuit din cuvinte uneori misterioase, cu formă de neînţeles, dar, mai des, înşelătoare prin sensul neobişnuit asociat unei forme banale.
În acelaşi timp, argoul e o ilustrare a posibilităţilor ludice şi estetice ale limbii; un spaţiu în care îşi manifestă creativitatea vorbitori anonimi, dotaţi cu ingeniozitate şi umor.
Multă vreme neînregistrate în scris şi necuprinse în dicţionare, unele dintre aceste cuvinte (şi expresii) şi-au schimbat destul de mult forma şi sensul, devenind mici enigme etimologice. Dar tocmai acest lucru trezeşte curiozitatea justificată a cititorului. Prezenta lucrare s-a încumetat pe acest teren alunecos, unde efortul detectivistic aduce surprize şi satisfacţii mai mari decât în zonele mai aşezate, mai cunoscute ale limbii.

Marius Sala

Volumul de faţă, 101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create – care are şi rolul de introducere la întreaga colecţie –, vorbeşte despre viaţa cuvintelor: despre modul cum apar ele, cum „se nasc“, dar şi despre felul în care dispar, cum „mor“. Între cele două momente fundamentale se află „vieţuirea“, întâmplările ce intervin în perioada existenţei lor în limbă.
Se aduc în discuţie mai ales cuvinte din limba română care au ajuns la noi pornind din limbi foarte diferite, adesea după călătorii fascinante. Înainte de secţiunea consacrată apariţiei cuvintelor, într-un capitol intitulat „Certificatul de naştere al cuvintelor“, sunt menţionate criteriile în funcţie de care se pot stabili originea corectă a cuvintelor, arborele lor genealogic. Partea a doua cuprinde o privire de ansamblu asupra originii şi istoriei limbii române, precum şi asupra lexicului ei.

>>>>>>>>>>>>>