Sfârşitul anului 2011 pare a fi fost generos pentru cultura românească, editurile întrecându-se parcă în aducerea la lumină a unor lucrări aşteptate de multă vreme de cititorii împătimiţi în ale cărţii. Editura MERONIA ne-a surprins prin editarea unei lucrări speciale, un dicţionar biographic în care îşi găsesc locul 250 de personalităţi străine care şi-au intersectat destinele cu cele ale românilor.

Un colectiv de opt istorici, coordonat de profesorul Stănel Ion de la Liceul « Spiru Haret » din Focşani, reuşeşte să scrie un alt fel de dicţionar, îmbinând documentarea riguroasă a omului de ştiinţă cu vibraţia îndrăgostitului de trecut.. Caratele ce ţin de ştiinţa istoriei sunt validate de însuşi academicianul Dan Berindei, autorul Cuvântului- Înainte.

Dicţionarul este privit ca un proiect îndrăzneţ al Editurii Meronia, care « şi-a asumat realizarea unei serii de dicţionare istorice parţiale » în perspectiva atingerii unui obiectiv ambiţios – un mare dicţionar istoric.

În Argument, coordonatorul acestei lucrări de larg interes istorico – cultural ghidează cititorul avizat sau simplu iubitor de istorie în receptarea demersului publicistic, oferind cheia lecturii : « când, cât şi cum străinii prezenţi pe aceste pământuri, în trecere sau un timp mai îndelungat i-au influenţat destinul ».

Metoda de lucru a organizării materialului extras din documente se bazează pe un algoritm invariabil. Fiecare personalitate selectată este prezentată dihotomic. O primă parte a articolului de dicţionar oferă date strict biografice, neprelucrate. De fiecare dată, în aceste note biografice se strecoară un « cârlig » conector, care va fi punct de plecare pentru derularea activităţii străinului evocat în relaţie cu istoria României. Credem că de multe ori informaţiile oferite cu lux de amănunte sunt exhaustive, documentele de arhivă fiind « stoarse » până la ultima picătură.

Rigorile ordonării alfabetice nu puteau respecta şi cronologia. Cine doreşte să încerce un « joc istoric », ca exerciţiu intelectual, poate face o ordonare după ani, fără a reuşi să ţină cont şi de importanţa « străinului » evocat. Sunt simple sugestii pentru receptarea informaţiei într-o altă cheie.
Dicţionarul biografic descoperă personalităţi străine în istoria României, derulând filmul marilor evenimente care ne-au pus efigia românismului : cucerirea Daciei de către romani, vremurile de legendă ale voievozilor, unirea Moldovei cu Ţara Românească, cucerirea independenţei de stat, Marea Unire, cele două războaie mondiale etc. Toate aceste epoci sunt proiectate prin ochii numeroaselor personalităţi străine care « au cerut pământ şi apă », având un rol benefic sau stagnant.

Pentru iubitorii de document istoric sunt captivante biografiile schiţate. Rece, impersonal, obiectiv. Pentru lectorul mai romantic, sunt atractive intrarea în acţiune a străinilor prezenţi vremelnic pe aceste meleaguri şi interferenţele pasionante cu populaţia de la gurile Dunării. Fiecare articol de “dicţionar” poate fi considerat o eboşă realizată în ideea unei proiecţii panoramice pe un ecran al timpului, numit simplu: DEVENIREA ROMÂNEASCĂ.

Surpriza conceperii acestei lucrări vine tocmai din abordarea fără discriminare a celor care cu voie sau fără voie ne-au cunoscut, ne-au sprijinit sau ne-au tras înapoi. Uneori, realitatea se pierde în legendă. Despre Baba Novac ştim doar că este un haiduc, cunoscut dintr-o legendă, remarcat în lupta cu turcii. Aflăm din « Dicţionar… » că Baba Novac a însemnat mult mai mult pentru istoria noastră. Ni se developează figura unui adevărat luptător pentru libertate, autorii coborând până la surse străine nevalorificate încă. Este citat cronicarul italian Ciro Spontoni, martor ocular la scena execuţiei acestui brav român : « Mai întâi l-au jupuit de piele, apoi l-au legat de două grinzi deasupra rugului bine încins, aruncând din când în când apă pe el, pentru a-i prelungi sfârşitul ». O asemenea abordare a istoriei nu poate decât să ne facă să regretăm că asemenea cărţi – document se nasc greu.

Furat de firescul expunerii, ţi se pare că eşti prins în aventura epică a unui roman cu personaje excepţionale creat după metoda romantică. În faţa judecăţii istoriei, împăraţi, comandanţi de oşti, diplomaţi, aventurieri, oameni politici, trimişi cu însărcinări speciale, sultani sau demnitari devin egali, timpul fiind cel care cerne bune şi rele. « Personalităţi străine în istoria României » este o lucrare cu deschidere europeană prin care se demonstrează că românii au fost mereu în atenţia străinilor, rezistând miraculor vitregiilor timpului, păstrându-şi identitatea de la formare până în epoca modernă.

Strădania ştiinţifică încununată de succes a tânărului colectiv de lucru coordonat de profesorul Stănel Ion merită un laudatio şi pentru impresionantul aparat critic din finalul lucrării : liste cu reprezentanţii diplomatici în Principatele Române, liste cu rangurile militare din armatele Marilor Puteri, liste cu ranguri diplomatice, bibliografie selectivă, lucrări generale şi speciale, surse internet.
Considerăm această apariţie editorială ca fiind un eveniment ştiinţific de primă clasă, o provocare pentru scoaterea la lumină a adevărului despre istoria ronilor. Ar fi nedrept să nu completez lista « vinovaţilor » pentru acest act de românism. Chemării profesorului Stănel Ion au răspuns cu promptitudine şi seriozitate istoricii Alexandru Valentin Ştefănescu, Vasile Mărculeţ, George Marcu, Gherghina Boda, Mirică Vrânceanu, Valentin Bilcea şi Stan Stoica.

>>>>>>>>>>